Acasă Presa audio-vizuala Aspretele, singurul pește care poartă numele României, este pe cale de dispariție

Aspretele, singurul pește care poartă numele României, este pe cale de dispariție

418
0
DISTRIBUIȚI

Sursa: Libertatea

Poluarea râurilor și braconajul au dus la dispariția a aproximativ 40-45% din speciile de pești din toate țările europene. În România, recensământul peștilor din anul 2015 a arătat că sunt deja râuri interne complet depopulate. Biologii încercă acum cu disperare să salveze aspretele (Romanichttys valsanicola), singurul pește din lume care poartă numele României.

Ultimul recensământ al peștilor din țara noastră a avut loc în anul 2015. ”Ultimul” în sensul că a fost și singurul din 1990 până în prezent. În Occident, recensăminte acvatice, în care efectiv se numără peștii, au loc anual.

Rezultatul a arătat că în România sunt cunoscute 95 de specii de pești de apă dulce, din care mai trăiesc doar 85 de specii, restul fiind dispărute. De asemenea, din speciile marine, mai mult de 60% nu se mai găsesc pe litoralul românesc.

În prezent, aproximativ 20% dintre speciile rămase sunt expuse riscului de dispariție, în special cele de apă dulce. Printre ele, aspretele (Romanichttys valsanicola), singurul pește care poartă numele României, și lostrița (Huchohucho) au efective de 5-8 exemplare în ultimele refugii.

Alte specii pe cale de dispariție: lipanul, scobarul, mihalțul, cleanul mic, linul. Sturionii au fost și ei aproape decimați din Dunăre, mai ales morunul.

”Am luat parte la inventarierea peștilor din anul 2015 și pot să spun că este un dezastru pe râurile interioare, în special pe Jiu și Olt. Foarte mulți afluenți ai Oltului din Covasna, Brașov și Sibiu nu mai au niciun pește. De asemenea, în zona Vișeu, din cauza haldelor de steril produse de fostele mine, nu mai sunt pești în râuri pe o arie de 50 de kilometri în jurul acestor halde”, ne-a spus doctor biolog Nicolae Crăciun (foto), lector la Facultatea de Biologie București și președintele Societății Ecologice Aquaterra.

”De 28 de ani, speciile dispar și apele devin tot mai pustii”

 

Această societate ecologică dezvoltă acum un proiect de repopulare a râurilor, la Stația de Cercetare pentru Conservarea Biodiversității și Dezvoltarea Zonei Montane Frasin-Suceava.

 

 

”Prioritatea noastră este să dezvoltăm o bază de reproducere pentru repopularea râurilor și a lacurilor din România și să avem o rezervă națională de pești pentru a repopula în râuri unde există pericolul de dispariție în sălbăticie. Ne mișcăm greu, cu bani puțini, pentru că în țara noastră nu se sponsorizează activitățile reale, ca în Occident, ci workshop-uri de mediu, sterile, cu timp pierdut în discuții interminabile. De 28 de ani, speciile dispar, apele devin tot mai pustii, iar Uniunea Europeană este mințită mereu și banii destinați acestor activități de repopulare se deturnează an de an. Dar noi continuăm cu stoicism să muncim la construcția stațiunii de repopulare”, ne-a mai spus Nicolae Crăciun.

Recensământul peștilor se face cu ”electrofishing”

Recensământul peștilor este o activitate complexă și se face, de regulă, cu aparate numite ”electrofishing”. Acest aparat este un fel de baterie electrică, cu un catod sub formă de fir și un anod sub formă de plasă. Operatorul și persoanele asistente trebuie să poarte cizme lungi și mănuși din cauciuc, pentru a nu fi electrocutate.

Aparatul nu omoară omul, dar îl scutură destul de neplăcut. Aparatul se pune pe umăr, ca o geantă, firul catod este târât prin apă, iar cu anodul se înaintează pe cursul râului. Practic, peștii sunt anesteziați prin șocul electric, ies la suprafață, sunt culeși cu plasa și puși în recipiente speciale. Pe lângă numărare, sunt măsurați, cântăriți și câtorva exemplare li se plantează sonde cu ajutorul cărora vor fi urmăriți.

În spatele operatorului se află două sau trei persoane cu plase care nu lasă peștii anesteziați să fie luați de curenții de apă. Când cursul râului este mai lat de doi sau trei metri, se folosesc două sau mai multe aparate concomitent. Pentru râuri mai mari se folosesc aparate ”electrofishing” de putere mai mare, pentru a vedea despre ce specii este vorba și sonare pentru a-i număra, montate pe nave. Anestezia durează puțin, între 20 și 60 de secunde, de aceea biologii trebuie să se miște repede.

Dresura de sturioni

La Aquaterra există și o stațiune de cercetare unde sunt încercate diverse metode de eficientizare a pisciculturii, în special la speciile de sturion. Morunul, cega, păstruga sunt învățați să mănânce alt tip de hrană decât cel din mediul natural, la ore fixe, în cantități optime. Studiile sunt aproape de final, iar acest tip de ”dresură” a fost un succes. Stațiunea poate fi vizitată de cei interesați de ihtiologie, la adresa www.seaquaterra.ro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here