Acasă Ecologie Primii pasi. Localizarea Statiunii SE Aquaterra

Primii pasi. Localizarea Statiunii SE Aquaterra

138
0
DISTRIBUIȚI

 

Rezervația științifică privată s-a înființat în primăvara anului 1974.

A fost un vechi vis al meu de cînd eram un copil de 7 ani, adică de prin anii 1967 – 1968.

M-am tot ținut de bunicul meu ca să facem o rezervație științifică așa cum era pădurea seculară Slătioara unde era paznic ranger după legislația de atunci ca și cea de acum un pădurar care întîmplător era văr cu bunica mea deoarece bunica mea se născuse chiar în satul Slătioara unde avem și acum multe rude unde este această frumoasă pădure virgină.

Văzînd că nu are încotro bunicul mi-a dat-o într-un fel de custodie și nu a mai tăiat nimeni din familie nici un arbore de acolo de dragul meu.

Dar mi-a zis ca să mă motiveze să învăț că mi-o va da cu acte  semnate dacă reușesc să intru la Liceul Silvic.

Apoi, după ce am ajuns și student în anul 1982 am făcut direct acest act de succesiune între bunici și semnat de mine deși părinții mei trăiau.

Ei au păzit-o cu sfințenie până acum.

Practic, din 1974 nu se mai taie nimic.

Am făcut și un inventar de-a lungul anilor a speciilor care trăiesc aici.

Ar fi poate plictisitor să spun ce biodiversitate are?

Nu trebuie să mă laud dar această pădurice de 1,6 ha are 36 de specii lemnoase de plante (arbori, arbuști, subarbuști), peste 270 de speciide plante erbacee, peste 120 de specii de ciuperci macrofite – unele foarte rare cum e și cea din imagine (Peziza aurantiaca – roșie pe lemn putrezit de primăvară dezvoltându-se și corpul sporifer roșu).

În multe parcuri naturale și naționale chiar dar și în multe rezervații se tot face o teorie a minciunii cît anume din lemnul mort să fie extras și cît nu ! Ar trebui să nu se extragă deloc dacă dorim un echilibru ecologic perfect balansat cu mai multe sisteme de biofeedback adică de autoreglare inversă.

Dacă este mult lemn mort adică atîta cît se produce de la sine după legile scrise și nescrise ale naturii atunci pădurea devine îndestulătoare pentru că hrănește mii de specii de animale nevertebrate (detritivori reprezentați de insecte, crustacee izopode terestre dintre oniscoidee-de exemplu specii din genul Oniscus, viermi numeroși din grupa sau fam Lumbricidae (râme), Clasa Turbelariate – viermi lați liberi detritivori.

Numeroasele bălștoace și izvoare constituie locul de reproducere a speciilor de amfibieni -tritoni(Triturus montandoni, Triturus alpestris, Salamandra salamandra, specii de broaște din zona montană – Bufo bufo – broasca râioasă brună, Bufo viridis – broasca râioasă verde, Pelophylax dalmatina – broasca roșie de pădure, Pelophylax ridibunda – broasca verde de lac, Pelophylax temporaria – broasca roșie de pădure, Hyla arborea – brotăcelul, Bombina variegata – buhaiul de baltă cu burta galbenă, în populații uriașe de-a dreptul.

Prin luminișuri mișună șopârlele din speciile Lacerta vulgaris-șopârla cenuție, Podarcis alpina –  șopârla de munte, șarpele de sticlă sau năpârca –  Anguis fragilis (foarte frecvent) Vipera berus – vipera comună, Natrix natrix – șarpele de casă, Coronella austriaca( șarpele de alun) – speciile de plante de bază  lemnoase sau forestiere fiind chiar fagul și alunul – specii caracteristice habitatului șarpelui de alun.

Păsările cuibăritoare sau aflate în pasdaj primăvara și toamna sunt foarte multe tocmai că o litieră bogată și groasă și mult lemn mort oferă o sursă ândestulătoare de hrană.

Așa cum se vede în imagini acest mult lemn mort care putrezește treptat în zeci și zeci de ani oferă energie trofică pentru populații mari de nevertebrate – sursa de hrană pentru toate lanțurile trofice caracteristice pădurilor boreale europene din zona carpatică. la noi în mica rezervație acum e o feerie de cîntece de păsări.

Peste cele sedentare se adaugă mii de păsărele aflate în migrație – pitulici, sitari, pupeze, silvii cu cap negru tipice de zăvoaie, silvii porumbace, privighetori, mierle, cinteze comune, mugurari, măcăleandri, muscari pitici, muscari comuni, sfrâncioci.

Sunt multe gaițe, acvile țipătoare mici, corbi, mugurari scatii, sticleți prin luminișuri, ciori grive. Toamna vin mii de alunari la mâncat alune și veverițele se văd peste tot.

Mai sunt și 3 specii de pârși  care iernează în scorburile arborilor bătrâni din rezervație sau chiar în spațiile dintre dranițile acoperișului( șindrilele acoperișului foișorului situat în mijlocul poieniței din rezervație.

Intenționat acest acoperiș acum 2 ani l-am modificat făcând un pod imens special pentru a se asigura un adăpost mare de iernat și hibernare cu fân mult în pod pentru ca aceștia să hiberneze în condiții optime (foișorul cu masa tăcerii și cele 12 scaune) din cele 4 specii prezente în fauna țării 5 specii de chițcani (insectivore din genurile Sorex și Crocidura.

Aricii sunt peste tot.

De asemenea, în anul 1999  m-am pomenit la un moment dat cu o colonie de 39 de jderi de piatră care s-au mutat în podul casei mele și în fânul din podul grajdului unde aveam atunci și 6 vaci, 25 de oi.

De aici dădeau atacul la găinile din tot satul. Ieșeau seara în șir indian din pod și astfel i-am numărat pe toți.

Încă mai vin din cînd în cînd cîte 4 – 5 în hoarde prin podurile stațiunii care sunt pline de excrementele lor.

Vara fată des și iepuroaicele aici (Lepus europaeus) și căprioarele (Capreolul capreolus) sau femelele de cerb carpatin sau cerb roșu(Cervus elaphus).

Am uitat să vă spun că vara toată rezervația se transformă într-o junglă de nepătruns deoarece se dezvoltă luxuriant (datorită stratului gros hrănitor de humus) o sumedenie de specii de plante erbacee, unbele foarte rare.

Unele specii din fam Apiaceae (familia morcovului ating talii impresionante cum ar fi  morcovul – Daucus carota, angelica comună – Angelica sylvestris, angelica – Angelica archanghelica care e foarte rară la nivel național.

Alte specii măresc biodiversitatea zonei (Paris quadrifolia, Astrantia minor, Sanicula europaea). Dar despre ierburi sunt multe de spus că sunt peste 270 de specii așa cum am spus.

Vom face un serial în mai multe reprize și fenofaze vegetale ca să vedeți cît de multe specii se pot dezvolta într-un spațiu mic și ocrotit.

Dar prin bunăvoința colaborării cu Primăria noastră de acolo, adică a orașului Frasin în anul 2006 am împrejmuit cu cheltuieli proprii încă o suprafață de circa 3,6 – 4ha situată în jurul rezervației unde acum vegetația s-a reinstalat – atât cea lemnoasă cît și cea ierboasă.

Acum totul e o rezervație frumoasă de peste 5 ha de teren la care se mai adaugă 2 fânețe din jur de 3 ha deci se apropie zona de protecție vertiginos de suprafața de 10 ha petru a putea susține hrănirea a cît mai multe mamifere sălbatice cît și specii de păsări sălbatice (Emberiza citrinella – presura de cîmp, Carduelis carduelis – sticletele, aușeii, cocoșarii (Turdus pilaris – foarte numeroși la noi în rezervație și prin grădină, peste tot, sturzul de vâsc – Turdus viscivorus, Mierla – Turdus merula, vrăbii – Passer montanus, mugurarii – Pyrrhula pyrrhula, măcăleandri – Erythacus rubecula.

La baza rezervației este un pârîu frumos care se învecinează cu rezervația și nu întîmplător aici mereu se văd ducând hrană la pui din iulie până la 25 septembrie at pescărelul albastru (Alcedo attis ispida) cît și mierla de apă(Cinclus cinclus).

Chiar și jderul de copac( Martes martes) apare din cînd în cînd și dă iama în veverițe. Așa a fost acum 3 ani când erau prea multe și ne-am trezit cu un jder de copac care a stat până ce a căsăpit foarte multe veverițe dar nu pe toate  că le-am văzut și acum 3 zile când am realizat cîteva fotografii recente pe care le puteți vedea acum pe sit cu flora prevernală de plante din grupa ghiocelului(Galanthus nivalis).

De fapt, avem în rezervație mii de ghiocei dar s-au trecut deja. Se apropie de înflorit ghioceii bogați(Galanthus leucotus). S-au trecut florile de Daphne mezereum – tulichin, piperul lupului cu flori frumoase  de culoare roz liliachiu și puternic mirositoare cu un miros care se simte de la 20 de m cu un parfum extrem de plăcut. Acum înfrunzesc la noi în rezervație mălinii (Prunus padus) iar peste vreo 25 de zile vor înflori umplând atmosfera de parfumul florilor lor.

Peste vreo 2 luni vor înflori teii (Tilia cordatta) din care avem și exemplare seculare. Apoi sunt zeci de cireși sălbatici, (Cerassius avium) peri sălbatici (Pyrus pyraster), măr pădureț (Malus sylvestris), salbă moale (Euonymus europaeus).

Pe ici colo prin luminișuri e plin de tufe dese de sânger( Cornus sanguinea) caprifoi (Lonicera xylosteum), agriș (Ribes grossularia) călin (Viburnum opulus) Scoruș roșu (Sorbus aucuparia) Paltin de munte (Acer pseudoplatanus) Arțar de cîmp( Acer platanoides) Frasin comun( Fraxinus excelsior), plop tremurător( Populus tremula) salcie căprească (Salix capraea) Salcie pleznitoare ( Salix fragilis) Salcie albă (Salix alba) Salcie galbenă ( Salix sp), salcie mirositoare (Salix rosmarinifolia), mesteacăn (Betula pendula, alun – Corylus avellana.

Cea mai mare suprafață însă o ocupă molidul(Picea excelsa) Fagul ( Fagus sylvatica) și bradul (Abies alba). Ca să înnobilez rezervația am mai plantat eu (reconstrucție ecologică ) alte specii rare de plante lemnoase – tisa – Taxus baccata, pin silvestru – Pynus sylvestris, pin negru – Pynus nigra sau P. austriaca care acum se inmulțește și singur apărând prin luminișuri, socul roșu(Sambucus racemosa) că cel negru (Sambucus nigra și bozul (Sambucus ebulus).

E peste tot în luminișuri!

Deci le avem pe toate cele 3 specii ale genului prezente în rezervație.

Toamna vine cu tristețea ei dar rezervația noastră râde cu frumusețea ei până și toamna fiind plină în toate ochiurile luminate și în poienițe sau liziera sa cu Gentiana  asclepiadea, Carlina acaulis, Carlina vulgaris, Scabiosa ochroleuca, Scabiosa lucida, Dipsacus laciniatus – varga ciobanului, brusturi(Arctium lappa), ghizdei mărunt (Lotus corniculatus), unghia găii (Astragallus sp), trifoi – Trifolium pratense, T. montanum, T. montaniforme, clopoței – Campanula glomerata, Campanula persicifolia, Digitalis grandiflora (degetarul galben), salvii-Salvia verticillata, Salvia glutinosa, Ononis spinosa-osul iepurelui, Campanula abietina, C. patula (clopoței) și multe altele.

Pe ici pe colo sunt niște furnicare uriașe produse de Formica rufa (furnica roșie de pădure – printre cele mai mari specii coloniale de furnici de la noi din țară dar mai sunt cel puțin 5 specii de furnici care fac fel de fel de tipuri diferite de colonii.

Lumea insectelor e foarte diversă și las curioșii ca să vină în viitor să le cerceteze – naturaliștii cei mai buni (taxonomiștii colegi de breaslă).

Nu am vorbit nimic despre orhidee sau de alte specii de plante care sunt prezente în luminișuri.

Din cînd în când masi vine mai ales iarna la mere și măria sa regele Carpaților colac peste pupăză, adică ursul (Ursus arctos). A fost și iarna asta.

Cînd eram copil am fost fugărit de lupi. Vine des și miștrețul care iarna asta ne-a arat toată parcela din amonte de rezervație iar înainte de paști ursul ne-a vizitat acasă noaptea dar nu știam de ce lătra așa tare cîinele.

Dimineața mama i-a văzut urma în zăpadă.

E vorba de zăpada din ultimile zile de iarnă atipică din acest an care i-a prins ieșiți din hibernare dar flămânzi , bieții de ei.

Aici găsesc ceva de mâcat în mica noastră rezervație cîte ceva de mâncat până și urșii !

Detaliu:900px-Map_of_cities_in_Suceava_County_and_Southern_Bukovina

 

 

Harta judetului Botosani

Harta-judetului-Botosani-624x571

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here