Acasă Oportunitati Pseudemys concinna concinna

Pseudemys concinna concinna

66
0
DISTRIBUIȚI
Spread the love
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Aceasta specie a fost vanduta masiv in Romania acum vreo 20 – 25 de ani si de atunci ea a fost adusa extrem de rar in tara noastra.

Testoasele fluviale Cooter sunt vândute de obicei drept animale de companie, împreună cu alte animale acvatice, ele avand burti roșii si urechi glisante.

Aceste testoase, care au fost vandute acum 25 de ani, au devenit azi mult prea mari pentru cele mai multe terarii de apartament, fiind mult mai greu de păstrat si de ingrijit de catre minorii sau adultii detinatori. Si odata ajunsa la maturitate aceasta broasca testoasa extrem de energetica are mare nevoie de spatiu de miscare!

De aceea va rugam insistent, daca detineti astfel de exemplare, sa le donati Statiunii Ecologice Aquaterra care are posibilitatea de a le ingriji corespunzator. Nu le mai abandonati prin rauri si balti pentru ca le condamnati la moarte sigura.

Genul Pseudemys include mai multe specii de țestoase cu burta roșie. Pseudemys concinna este specia cunoscuta sub numele de broasca fluviala Cooter. Numele de cooter (păsărica) poate veni si de la cuvântul african “bali”, care înseamnă “broască țestoasă.

Identificare

Testoasa fluviala Cooter este o broasca țestoasă mare, de apă dulce, cu o carapace de cca 12 – 16″. Carapacea sa este destul de plata, nu este foarte bombata. Este maro sau olive cu marcaje galben/crem, culoare ce variază în funcție de subspecie. Cel de-al doilea scut pleural are o caracteristică în formă de litera “C”.

Masculii mai batrani au scutul pleural foarte închis (melanistici) acoperind mare parte din designul carapacei. Puii au o chila centrală care dispare cu vârsta. Pielea este maro măslinie, cu dungi galbene. Largă, uneori cu tăișuri întunecate, dungile de sub bărbie sunt in forma de “Y” cu susul în jos, plastronul este galben și este marcat cu un model mare, mai inchis.

Modelul plastronului tinde să se estompeze cu varsta. Masculii au o coada mai largă și pot avea un plastron ușor concav. Femelele tind să crească ceva mai mari decât masculii [1-4].

Ernst si colaboratorii [3] enumeră din punct de vedere geografic existenta a cinci subspecii.

Pseudemys concinna concinna (testoasa fluviala cooter) originara din Virginia si din nordul extrem al Floridei cu caracteristica de identificare dunga din spate în josul carapacei în afara piciorului.

clip_image002

Figura 1. Femela adulta de Pseudemys concinna concinna [5-7, 11]

clip_image004Figura 2. Femela adulta de Pseudemys concinna suwanniensis [5-7, 11]

Pseudemys concinna suwanniensis (tesoasa fluviala Suwannee cooter) originara din coasta de vest a peninsulei Florida. În timp ce este marcata în mod similar ca si testoasa fluviala cooter, nu are dungi pe picioarele din spate. Aceasta este una dintre cele mai mari subspecii.

Pseudemys concinna hieroglyphica (testoasa fluviala  cooter cu hieroglife) originara din zona de vest a statului Kentucky, Tennessee, Mississippi, Alabama și Georgia de vest. Carapacea ei are model complicat și prezinta o scobitură. Modelul plastral este bine dezvoltat.

Pseudemys concinna mobilensis (testoasa Mobile Bay cooter) originara din Golful Luncilor din Florida si din sud-estul extrem al Texasului. Acesta este mai mica și mai deschisa la culoare decât alte testoase de rau. Pe cap prezinta dungi rosii/portocalii.

Pseudemys concinna metteri (testoasa fluviala cooter de Missouri) originara din sud-vestul statului Missouri, sud-est, Kansasului, sudul sau estul Oklahomei, estul Texasului, vestul Arkansasului și Louisiana de vest. Scuturile carapacei sunt marcate cu dungi verticale si curbate, mai degrabă prezinta un model reticulat in forma de “C” ce poate fi sau nu prezent. La întuneric modelul plastral este clar.

Iverson in 1992 [8] într-o lucrare anterioară nu include subspecia Pseudemys concinna mobilensis ca fiind subspecia lui Pseudemys concinna concinna.

Pseudemys concinna gorzugi (testoasa fluviala cooter de Rio Grande) originara din Rio Grande bazinul din Texas,
Mexic, bazinul raului Pecos din New Mexico și bazinele adiacente Texasului. Nu are de obicei marcaje “C”, dar prezinta cercuri concentrice negre și galbene.

În Natura

Habitat

Broasca de pe Râul Cooter trăieste într-o varietate mare de apă dulce și chiar in locații salmastre. Râuri, lacuri, iazuri și mlaștini cu vegetație abundenta ofera habitatul ideal. Picioarele mari palmate fac ca broasca fluviala Cooter sa fie un înotător excelent, capabil de inot in curenții puternici ai râurilor din marile sisteme fluviale. Se aduna în număr mare in zonele peninsulare inundabile asociate cu un râu ce serpuieste.

În captivitate, are nevoie de un habitat acvatic, cu o zona de uscat. Este necesara o încălzire ușoară și UVb (de la lumina perceputa de reptila sau lumina directă a soarelui). Cand sunt pui mici, ele pot fi păstrate într-un numar de 20 sau 30 de exemplare in rezervoare tip galn, lungi fiind nevoie si de un rezervor foarte mare sau iaz în aer liber.

Comportamentul

Broasca de rau se bucura de soare stand fie pe bustenii de pe maluri sau pe mici insulite sau peninsule. Se încălzeste la soare stand pe pietre deja incinse și se găseste frecvent în compania altor țestoase acvatice.

clip_image006

Figura 3. Femela adulta de Pseudemys concinna concinna [3]

clip_image008Figura 4. Pui de Pseudemys concinna concinna [8]

Locasurile sunt atent alese astfel incat alunecarea în apă sa se faca rapid. Diurne prin natura lor, aceste broaște țestoase stau la soare pentru a se încălzi și se hranesc cu plante furajere. Ele se pot deplasa cu o viteză surprinzătoare în apă și pe uscat.

Nu este neobișnuit pentru ele să rătăcească dintr-un corp de apa dulce in altul, dar multe dintre ele par a dezvolta o carapace destul de mare, care de cele mai multe ori nu le lasa să plece tocmai datorita greutatii si marimii.

Ele dorm în apă, bine ascunse sub vegetație. În timp ce exemplarele care trăiesc în zonele destul de calde rămân active toată iarna, testoasele fluviale cooter ce traiesc intr-un climat mai rece dar bland pot deveni latente în timpul iernii până la intervalul de două luni, stand în noroi, sub apă.

Ele nu respira în acest timp datorita metabolismului scăzut, dar pot utiliza oxigenul din apă. Broasca de râu cooter preferă să fie bine ascunsa sub plantele acvatice în perioada de iarnă cand hiberneaza sau în perioada in care doarme.

Reproducerea

Ca și alte țestoase pelerin, masculii tind să fie mai mici decât femelele. Masculii au gheare lungi si drepte care sunt utilizate ca parte din dansul de împerechere.

După detectare, deoarece au un feromon de semnal in timp ce adulmeca coada femelei, un mascul din specia testoasei fluviale cooter va inalța înotatoarele deasupra femelei, vibrand, iar unghiile lungi le va utiliza pentru a-i mângâia fața.

Femelele au fost, de asemenea, observate ca fac acest lucru pentru a iniția curtarea. Dacă femela este receptivă, ea se va scufunda în partea de jos a râului și va permite masculului montarea pentru împerechere.

Împerecherea are loc primăvara devreme. Cuibaritul are loc de obicei din mai până în iunie. Femela alege un sit cu nisip sau sol argilos, cam la 100 de metrii de marginea râului.

Ea caută mai degrabă o zonă deschisă, fără obstacole majore pentru ca puii care ies din cuibar sa gaseasca usor drumul spre râu. Cuibul este săpat cu picioarele din spate. Ea depune de la 10 pana la 25 sau mai multe ouă într-una sau mai multe “mufe”.

Ouăle sunt elipsoidale, de aproximativ 1 1/2″ lungime. Perioada de incubare este determinată de temperatura, dar este in medie de 90 pana la 100 de zile. Puii, în general, ies din ou în august sau septembrie. Au fost raportate cazuri de incubare peste iarna și iesirea din ou în primăvară.

Un pui are o carapace rotundă de aproximativ 1 1/2″ diametru, care este cu marcaje verde cu galben strălucitor.

Alimentatia

În timp ce specia este ierbivora, broasca fluviala cooter mânanca plante sau animale vii sau moarte. Dieta pare a fi determinată de disponibilitatea de produse alimentare. În timp ce unii cercetatori spun că aceste testoase nu mânanca carne a fost observat totusi si prezenta unui comportament agresiv.

Acest animal nu poate înghiți fără apă. Testoasa fluviala cooter in cazuri de exceptie poate ucide și mănânca peștii mici. De asemenea, s-a observat ca mănâncă hoituri găsite de-a lungul marginii râului.

Broasca fluviala cooter are dintii ca niste spini în maxilarul superior, probabil pentru a o ajuta sa manance frunze și vegetație fibroasa.

Dieta lor primara ar trebui să includă o mare varietate de plante acvatice si unele plante terestre care cresc aproape de marginea apei. Ele se hranesc si cu fructele cazute.

În captivitate, orice fel de planta este consumata și daca este asezonata si cu niște “carne”, este consumata cu placere. Exact ca si sepiile, pastreaza in corp rezerva de calciu, astfel încât broasca testoasa isi poate auto-regla aportul de calciu.

Longevitate

Broasca de râu cooter se confruntă cu o pierdere masiva de habitat, fiind rapid prădata de animale, chiar sacrificata pe autostrăzi, pentru ca se deplaseaza lent și, de asemenea, este folosita ca sursă de hrană de către unele persoane. Puii sunt deosebit de vulnerabili. În timpul iesirii din ou si deplasarea lor spre râu, mulți pui vor fi luati drept hrana de către păsări și mamifere.

clip_image009

Figura 5. Testoasa de rau cooter (Pseudemys concinna)

Aligatorii și bizonii reprezinta pericolul din apă. Cu toate acestea factorul antropic a devenit principalul pericol.

Unele exemplare sunt luate și vândute în magazine drept animale de companie.

Populațiile de testoase se gasesc în unele zone. Cu toate ca au crescut rapoartele de țestoase rănite, această specie ca un întreg este tare, și continuă să prospere. Aceste broaște țestoase pot trăi 40 de ani sau mai mult.

 

Starea de conservare

Deși populațiile au scăzut simtitor, aceasta broasca testoasa este încă relativ comună în multe râuri. Mari întinderi ale râurilor locuite se învecinează sau sunt incluse în terenurile publice. Poluarea reprezintă o amenințare potențială pentru toate râurile și intreaga fauna si flora care le populeaza.

Protecție și Management

Construirea de baraje pe râuri care să monitorizeze și să reglementeze calitatea apei acestora, reprezinta una din formele principale de protectie a populatiei acvatice. O alta modalitate de protectie o reprezinta restricțiile impuse privind protejarea speciilor acvatice, cum ar fi, spre exemplu, braconajul.

 

Referinte

1. Bartlett, R. D. & Bartlett, Patricia P. 1996. Turtles and Tortoises: A Complete Pet Owner’s Manual. Barron’s Educational Series, Inc. Hauppauge, N.Y.

2. Carr, Archie. 1952. Handbook of Turtles: The Turtles of the United States, Canada, and Baja California. Cornell University Press. Ithaca, N.Y.

3. Ernst, Carl H. & Barbour, Roger W. 1989. Turtles of the World. Smithsonian Institution Press. Washington, D.C.

4. Ernst, C. H., Lovich, Jeffrey E. & Barbour, R. W. 1994. Turtles of the United States and Canada. Smithsonian Institution Press. Washington, D.C.

5. Jackson, C.G.,Jr., 1970. A biometrical study of growth in Pseudemys concinna suwanniensis. I. Copeia 1970, No. 3, pp. 528-534.

6. Jackson, D.R., 1994. Overwintering of hatchling turtles in northern Florida, Journal of Herpetology 28, pp. 401-402.

7. Jackson, D.R., 2006. Pseudemys concinna-river cooter. In: Meylan, P.A. (Ed.), Biology and Conservation of Florida Turtles Chelonian Research Monographs No. 3, pp. 325-337.

8. Iverson, John B. 1992. A Revised Checklist with Distribution Maps of the Turtles of the World. Earlham College. Privately Published. Richmond, Indiana.

9. Pritchard, P. C. H. 1972. Encyclopedia of Turtles. T. F. H. Publications. Neptune. N.J.

10. Smith, Hobart M. & Brodie Jr., Edmund D. 1982. A Guide to Field Identification: Reptiles of North America. Golden Press. New York, N.Y.

11. Frost, D.R., Hillis, D.M., 1990. Species in concept and practice: herpetological applications. Herpetologica 46 (1), pp. 87-104.


Spread the love
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here